Interviu Ana Maria Guran: încerc să iau ce e mai bun de la fiecare

11063891_1170579266289699_7719724035280739846_n
 
Pe Ana am cunoscut-o la vizionarea filmului Lumea e a mea, unde dă viața personajului principal. Exact cum mă așteptam, Ana e în realitate o fată extraordinar de dulce și liniștită. Mi-a plăcut tare mult cum a răspuns la sesiunea de Q&A, așa că i-am propus să facem un interviu. 
 
Dacă ai văzut deja filmul, trebuie să-ți spun ceva ce s-ar putea să te uimească. Ana avea doar 17 ani atunci când se filma, dar nici la 20 nu s-a schimbat prea tare. 
11063891_1170579266289699_7719724035280739846_n
 
1. Cine e Ana Maria Guran?
 
Numele meu este Ana-Maria Guran și m-am născut în Câmpina. Am 20 de ani și sunt studentă în anul II la UNATC. Pot spune despre mine că am foarte multă energie, uneori mă plictisesc repede, iubesc actoria, îmi place să cânt și să desenez. Cred că uneori reușesc să fiu incredibil de dezordonată și atunci când începe muzica ador să dansez chiar dacă probabil nu îmi iese așa de bine.
 
2.Cum s-a născut pasiunea ta pentru teatru?
În clasa a 8-a știu că am spus că vreau să fac actorie, după ce am avut un spectacol mic în limba engleza, cu diriginta clasei. Dar îmi aduc aminte foarte bine că făceam spectacole pentru ai mei, împreună cu fratele meu, de când aveam 11 ani sau mai puțin.
 
3. Cum ai obținut rolul Larisei?
Rolul Larisei a devenit al meu după ce Nae m-a descoperit la Alexandria la Ideo Ideis. Am fost la casting și după ce s-a terminat, am primit mail că eu sunt Larisa.
*Larisa e prea modestă, dar spun eu că a fost aleasă din 200 de fete.
 
4. Ce i-ar spune Ana, Larisei, personajul tău?
Cred că i-aș spune: E ok, mă fată. Ești mică, e nasol, dar ok. Nu ceda, ai încă puțină putere. Plus faptul că trebuie să își rezolve problemele și altfel, ca să nu se mai ajungă la ce s-a ajuns.
 
5. Ce au zis părinții tăi când au aflat ce fel de scene urma să joci?
Părinții mei nu au zis nimic de rău. Sunt conștienți că este un rol și că e interesant pentru actor să joace asemenea scene.
 
6. Cât de mult te ajută în prezent, în anii de studenție, faptul că deja ai lucrat pentru un lungmertraj care, iată, e primit așa bine?
Cred că pe partea emoțională destul de mult. Am mult mai multă încredere în mine și mă bucur că am intrat la facultate și că am făcut și filmul și că pot sa fac ce îmi doresc să fac de mult timp.
 
7. Ce sentimente îți trezește reacția publicului, dar și promovarea persoanelor publice și suportul de care aveți parte?
Sunt fericită. Mă bucur că lumea reacționează bine, iar promovarea merge bine. Este extraordinar că toată lumea vorbește despre filmul asta. Toată lumea ne ajută.
 
8. Care e cel mai important secret pe care l-ai învățat pe platoul de filmare?
Secret important ? Nu e chiar un secret. Am învățat să fiu mult mai sigură pe mine, să lucrez în timp scurt, să rezist și să înțeleg din mers actoria așa cum nu o înțelegeam la început. Și am mai învățat să lucrez în echipă și cât contează oamenii cu care lucrezi. Iar cei alături de care am lucrat pentru Lumea e a mea sunt extraordinari, fără dar și poate.
 
9.Există vreo asemănare între tine și Larisa, personajul tău?
Sigur. Sunt câteva elemente din mine aduse personajului prin pregătirea lui. Și când vine vorba de scenariu, poate doar partea cu luptatul pentru ceea ce îmi doresc și dorința de afirmare.
 
10. Am văzut în making off că te-au chinuit foarte tare oamenii ăștia la filmări. Care a fot cea mai grea parte?
Ne-am chinuit toti. Nu doar eu. Chiar a fost munca de echipă. Dar sunt părți la care eu am întâmpinat greutăți, iar un exemplu poate să fie scena de la spălătorie când era foarte cald și mi-a fost rău. Alt exemplu, despre care poate să vorbească toată echipa, este cel în care am refăcut scena directorului pentru că s-a pierdut materialul. Toată lumea a trebuit să refacă tot. Și e greu să refaci un perete, sa aduci oameni înapoi, să nu dormi pentru că nu ai avut când și să încerci cu toată puterea ta să faci totul perfect pentru că proiectul asta merită și oamenii din jurul tău muncesc cot la cot pentru același scop.
12032115_915394808529392_1331788612816793798_n
 
11. Ai vreun model în materie de teatru? E cineva de la care crezi că ai putea învăța multe dacă ți s-ar oferi ocazia?
Nu am un singur om despre care pot să spun că ar putea să mă învețe ceva. Sunt mai mulți și încerc să iau ce e mai bun de la fiecare.
 
12. Un mesaj pentru tinerii ce își doresc să urmeze pasiunea pentru teatru?
Cine își dorește să facă actorie, să facă. Să încerce și să muncească pentru asta. E greu, pentru că în România e mai greu puțin cu șansele de a lucra după facultate în număr mare, dar asta nu trebuie să stingă focul unui om care își dorește asta și asta îl face fericit. E un drum zbuciumat de multe ori, mai ales pentru cei care pun putin suflet. Nu toți reușesc după facultate și e trist și îți taie aripile din zbor chestia asta. Din cauza asta trebuie să lupți pentru ce îți dorești. Și să găsești o soluție pentru asta. Să schimbi ceva, nu să renunți.

 

 

 

Continue Reading

Nu știu să spun nu!

L9R4MMVFVJ

TQD6HG84BP

Sunt într-o perioadă a vieții în care încerc să nu las nicio oportunitate să treacă pe lângă mine. Pentru că întreaga mea evoluție a stat sub amprenta momentului și locului potrivit, îmi e teamă să las vreunul să treacă pe lângă mine.

Continue Reading

Interviu cu haioasele de la LikeOne

12072818_739497449488972_2388877208064238351_n

Vara aceasta le-am descoperit pe Cristina Lupu și Joséphine Ciel, două fete ce fac haz de necaz printr-o serie de videoclipuri haioase în care nu-i greu să te regăsești. Proiectul lor, LikeOne, a luat naștere vara asta, reușind într-un timp scurt să adune o comunitate măricică de urmăritori. Pentru că mi-au stârnit interesul și am vrut să aflu mai multe despre ele, le-am scris. Entuziasmul nostru a fost reciproc și fetele mi-au dat ocazia să le cunosc mai bine.

Continue Reading