Un șofer de taxi imprevizibil

taximetrist-1-800x690

Sâmbăta trecută a fost pentru mine și Alex o zi lungă, care s-a transformat și într-o seară lungă. Când ne-am hotărât noi să mergem acasă, cel mai la îndemână ne-a fost să luăm un taxi de la Unirii.

Alex s-a grăbit să deschidă ușa mașinii, când eu l-am tras de mână să întrebe mai întâi dacă ne duce în Pantelimon, parcă deja m-am obișnuit că „așa se face”. Domnul, cu toată bunăvoința din lume pe chip, ne spune da, sigur; păi cum să nu merg? Nici nu intrăm bine în mașină, că și începe să povestească omul nostru:

Continue Reading

Locuim împreună de un an

13695006_1216560435045379_1254944988_n

Acum fix un an, îl așteptam pe Alex. Urma să se mute cu mine pe timpul verii și eram amândoi foarte încântați. Trenul lui ajungea la 20:50 și îmi calculasem eu cât timp i-ar lua să ajungă la apartamentul la care stăteam atunci. Când am văzut că întârzie cu 30 de minute, m-am panicat.

Continue Reading

Meseria de soră mai mare

13734731_1142376752491067_1560353028_n

Am mai zis că e drăguț să am o soră, că nu știu cum ar arăta viața fără ea, dar și că nu e floare la ureche să ai o soră mai mică.

Dintotdeauna mi s-a spus să am grijă de ea ori să cedez în fața ei, că doar eram sora mai mare. Uneori era chiar sâcâitor când trebuia să o iau peste tot unde mergeam. Ea era super lipicioasă, iar eu trăiam cu impresia că le știu pe toate și puteam să contrazic orice zicea ea. Știam mai bine, doar eram mai mare. 

Continue Reading

Amintiri din Italia

venetia72

Știu că nu am mai scris de mult, dar asta e din cauză că presiunea sesiunii îmi activează sentimentul de vinovăție. Perioada asta obositoare a facultății mă face să mă gândesc cu multă, foarte multă nostalgie la anii de liceu, când totul era simplu și frumos. 

Am mai spus de câteva ori că pentru mine anii de liceu au fost minunați, dar asta pentru că am muncit să-i fac așa. Cele mai frumoase amintiri pe care le am din acea perioadă au pornit de la dorința mea de a face voluntariat. Dacă acum, în facultate, mi-a schimbat viața blogul, pe atunci, implicarea în activitățile extrașcolare  și-a pus serios amprenta asupra mea.

Continue Reading

Ce te face să dansezi de bucurie?

11219104_839988192746488_4705705154205933280_n

Sunt genul de persoană pe care o poți face fericită destul de ușor. Uneori, să-mi dai pastila de Orbit cu cele mai multe puncte albastre poate fi suficient ca să vezi în ochii mei sclipiri de bucurie. 😀

Azi povestesc despre una dintre cele mai fericite zile ale anului 2015. Poate o să pară o chestie neînsemnată sau exagerată, dar pentru mine a fost prima din multele zile minunate pe care le-am avut datorită blogului.

Continue Reading

Povestea mea în 17 rânduri

12036734_1623278954593431_7592385001734649994_n (2)

M-am născut în urmă cu aproximativ 21 de ani, în orașul Slatina. În scurt timp a apărut Vera și alături de bunica noastră am trăit o copilărie minunată undeva la țară.

Când eram mică le spuneam tuturor că voi deveni artistă și voi avea o mașină roșie. Sunt aproape mare, studentă la drept, predau germana la o grădiniță privată și dacă aș avea permis, poate aș strânge bani și de-o mașină.

Continue Reading