Day2: Zâmbeşte, eşti acasă!

 

” Și totuși, aici, în acest spațiu mă simțeam liber. Acasă e acolo unde îți recunoști propria ființă. Te regăsești în fiecare lucru pe care îl atingi zi de zi, în văzduhul din interior, în aceste iazuri ocrotindu-ți sufletul de otrava închegată în alte adieri. Doar aceste oglinzi din antreu, din dormitor, din living îți reflectă adevărata-ți față.” – Nicolae Cornescian

 

În sfârșit, acasă.

La începu nu resimțeam atât de tare dorul de casă, însă, după  vacanță, nu aș mai fi plecat.

Când vin acasă, sunt musafir. Mami și Vera m-au asteaptat cu multă ciocolată și 300 de mărtișoare. Orice primește mami în 2 săptămâni cât eu nu sunt acasă e păstrat bine până la întoarcerea mea. De câte ori spun „ce drăguț, mami !!!” știu că o să aud „îl vrei tu? hai, ia-l tu”. Cum să nu îți fie dragă? M-au așteptat  cu atâtea cadouri <3.

11039189_854345831294162_6784605317494690445_n

Vera e fericită că poate să mănânce din ciocolata pe care mami nu o începe fără mine, dar încă dezamăgită că nu scriu despre ea. O să fie fericită când o să citească ce am scris azi.

[Pentru că singurele persoane care citesc ce scriu aici sunt persoane foarte apropiate, îmi vine natural să vorbesc despre oamenii din jurul meu cum sunt Vera, Alex, Ana. Dacă ai intrat aici accidental, Alex este prietenul meu, sprijinul și inspirația. Vera este sora mea mai mică, iar Ana este o persoană foarte deosebită pe care am cunoscut-o la facultate.

Într-o zi o să scriu câte ceva despre fiecare. Atât de dragi îmi sunt. ]

Azi am avut un seminar tare drăguț de Instituții Politice, drumul de 3 ore până la Slatina a trecut în zbor  lângă  Alex, iar acasă e cel mai bine.

Henry Ward Beecher spunea că arta de a fi fericit se află în puterea noastră de a extrage fericirea din lucrurile mărunte.

Fericirea e peste tot în jurul nostru. Ochii larg deschiși!

C.

S-ar putea să-ți placă:

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *