Orice prințesă mai sărută și broscoi până să-l cunoască pe prinț

DSC_0173

Au existat câteva momente foarte importante în viața mea, care au schimbat pentru totdeauna cursul lucrurilor. Unul dintre ele a fost Webstock 2015. Acela a fost primul eveniment foarte mare de social media la care am mers. Deși anul ăsta am reușit să particip numai la jumătate de eveniment, timmingul a fost din nou perfect.

A trecut ceva timp de la Webstock 2017 însă, îmi amintesc destul de clar cuvintele Cristinei Bazavan: vorbele bune și vorbele rele vin pe aceeași cale, doar că pe alea bune le păstrăm într-un sertar ca să ne ajute mai târziu. O cita pe Rodica Mandache. Apoi l-a întrebat pe Lucian Mândruță care e cel mai frumos lucru bun care i s-a spus despre el. Am ascultat răspunsul lui și apoi m-am întrebat: chiar așa, Claudia, care e cel mai frumos lucru bun care ți s-a spus despre tine?

Mi s-au spus foarte multe cuvinte frumoase de-a lungul timpului, dar mintea mea s-a dus la un sertar vechi și prăfuit pe care l-am deschis în 2011. Atunci l-am cunoscut pe broscoi. Era un broscoi deghizat într-un puști brunet cu ochi căprui, care folosea mereu cuvinte prea mari. N-aș zice că povestea a avut mai mult de două săptămâni, dar când ai 15 ani te afectează și dacă actorul tău preferat se căsătorește, darămite să fii părăsită. Îl suspectez de sinceritate numai pe la începutul și sfârșitul poveștii. Am unit două lucruri pe care mi le-a spus și am făcut din ele o frază de care m-am agățat multă vreme. Îmi plac fetele cu părul șaten și care știu să iasă în evidență într-un mod pozitiv. Ești specială.

Bineînțeles că după ce m-a părăsit mi-am făcut un scop din a fi specială și am ajuns până în punctul în care a existat o perioadă în care atunci când venea la liceu vedea un banner cu poza mea (true story 😅). Nu pentru că aveam un cult al personalității, ci pentru că reușisem să ies în evidență într-un mod pozitiv. Am fost Președinta Consiliului Elevilor și eram mereu peste tot.

La un an mai târziu după prima și ultima dezamăgire a broscoiului, l-am cunoscut pe Micul Prinț, care nu mi-a spus niciodată că sunt specială, pentru că a fost prea ocupat să-mi transforme viața într-un basm.

Bineînțeles că din 2011 până în 2017 am umplut multe sertare cu vorbe bune și sunt convinsă că în viața mea de om potrivit al momentului potrivit toate vorbele bune sau rele m-au ajutat să devin ceea ce sunt astăzi, o prințesă.

S-ar putea să-ți placă:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *